Galerie Foto Galerie video Carte de oaspeti

Newsletter

Înscrieți-vă la newsletterul primăriei și veți fi la curent cu ultimele informații.



Tradiții și obiceiuri

Obiceiurile inradacinate in viata oamenilor comunica o poezie netagaduit de frumoasa. Obiceiul este o deprindere castigata prin repetarea deasa a aceleiasi actiuni. Obiceiurile, datinile, cantecele, insotesc viata omului de la nastere pana la moarte. Localitatea Strugari detine numeroase traditii si obiceiuri avand caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. Ca toti romanii, locuitorii din comuna Strugari il sarbatoresc, la 30 noiembrie pe Sfantul Andrei. Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Impotriva acestor primejdii, taranul foloseste ca principal element de aparere, usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alunge patrunderea duhurilor rele la oameni si animale.

Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, atat de asteptata de copii, a Sfantului Nicolae. In seara din ajun, parintii pun in incaltamintea copiilor, pe care acestia si-o pregatesc cu mare grija, multe dulciuri si, uneori, jucarii. In unele case exista si obiceiul de a pune alaturi de cadouri si cate o nuielusa care ar trebui sa-i cuminteasca, macar din principiu, pe copii care nu s-au purtat bine in timpul anului. In ziua Sfantului Nicolae oamenii merg la biserica pentru a-i cinsti pe cei care poarta sau au purtat acest nume. Sarbatoarea din 20 decembrie, inchinata Sfantului Ignatie al Antiohiei, este cunoscuta in popor sub denumirea de Ignatul porcilor. Se crede ca in noaptea de Ignat porcii viseaza ca vor fi taiati si din aceasta cauza, din acel moment, ei nu mai mananca si nu se mai ingrasa, pentru ca si-au visat taierea. Singura activitate permisa in aceasta zi este taierea porcului. La taierea porcului nu trebuie sa stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va mai fi buna. Cel ce taie porcul nu trebuie sa stranga din dinti, ca sa nu iasa carnea porcului tare si sa fiarba cu greutate. Gospodarii cred ca pot cunoaste daca in viitor nevestele lor vor naste fete ori baieti, dupa cum se arata o bucata de carne asezata in osanza. Daca in inima porcului se va gasi mult sange inchegat, aceasta era semn ca stapanul va avea noroc de multi bani. Splina porcului este cea care descopera durata iernii: daca splina este groasa in capat, e semn de iarna grea, cu multa zapada, insa, daca este subtire, arata ca va fi iarna saraca in zapada, iar anul nou nu va fi imbelsugat. In comuna Strugari, sarbatorile de iarna continua cu colinde de Craciun si Anul Nou, cantece de stea, sorcova si in mersul cu plugusorul sau chiar cu capra. In noaptea de Anul Nou, toata zona este in sarbatoare si casele sunt luminate, asteptand uratorii care sunt atat din grupul tinerilor, cat si din cel al varstnicilor. Tot cu ocazia sarbatoririi noului an, sunt tineri care organizeaza si umbla cu « capra « Se confectioneaza din lemn chipul unei capre cu botul de lemn si capul dintr-un sac impodobit din hartie in diferite culori , taiata sub forma de franjuri si care o joaca un tanar intrat in acest sac impodobit. Personalul care insoteste capra este format dintr-un mire, o mireasa, tineri imbracati in uniforma de ofiteri, cai jucati de tineri special imbracati.

In dimineata zilei de anul nou, copiii merg din casa in casa cu « sorcova ». In perioada premergatoare sarbatorii Botezului Domnului, preotii din parohiile comunei merg pe la casele credinciosilor spre a vesti Botezul lui Iisus Hristos si pentru a binecuvanta casele credinciosilor prin stropire cu apa sfintita. Tot in ajun de Boboteaza, oamenii sculpteaza o cruce din gheata pe care o aseaza in curtea bisericii spre a fi sfintita ,alaturi de vasele mari cu apa din care vor lua credinciosii. Ziua de 1 Martie, Martisorul, este considerata sarbatoarea venirii primaverii. Martisorul este un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie. Martisorul este format dintr-un fir rosu si unul alb. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, este atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor este specifica intelepciunii barbatului. Fetele il poarta timp de douasprezece zile in piept. Unele dintre cele mai profunde, frumoase si inaltatoare slujbe crestine din comuna Strugari sunt Deniile. Ele se tin in Postul Mare al Pastilor. Mai frecventate de lume sunt Deniile din Saptamana Mare, care atrag o multime de credinciosi. Pana la inceperea Deniilor, in saptamana a cincea din Postul Pastilor, satele trebuie curatate si primenite, incepand cu casele si ograzile. In dimineata primei zile de paste, se pune intr-unlighian un ou rosu si o moneda. Se toarna apa proaspata adusa de la fantana. Toti cei din casei se spala pe rand, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand : « Sa fiu sanatos, si obrazul sa-mi fie rosu ca oul ; toti sa ma doreasca si sa ma astepte asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti ; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor ». Dupa aceea se ia moneda si trecand-o peste fata se zice : « Sa fiu mandru si curat ca argintul». 

Înapoi


UNICEF

Chestionare

Cum vi se pare noul site?

Complet

Necesita imbunatatiri

Votează