Monografie
Istoric
Pe locurile unde se afla astazi comuna Strugari, au fost descoperite de-a lungul timpului o serie de dovezi edificatoare privind trecutul istoric al acestei asezari. Anumite relicve confirma existenta a doua tabere militare romane fortificate, numite castre: unul in satul Prajoaia, comuna Livezi, in dreapta Tazlaului Mare, la o distanta de 21 km spre nord de Valea Trotusului, iar al doilea la Cetatuia, deasupra Nadisei – pe stanga Tazlaului Mare, spre nord de Valea Trotusului, avand o lungime de aproape 40 km, iar de la granita veche a Moldovei, inspre rasarit, la o departare de 50 km.
Mai mult, la Cetatuia, ca si in satul Prajoaia din comuna Livezi, s-au gasit caramizi, oale, sageti si monede romane. Monedele romane, de argint, dateaza din vremea lui Titus si Hadrian si confirma existenta unei asezarimilitare, edificate, atat pentru paza granitelor de rasarit a imperiului, cat si pentru asigurarea circulatiei, pe drumul vechi roman: Alba Iulia Valea Tarnavei, la Odorheiu, apoi pe Valea Trotusului, strabatand toata Moldova sudica, pana la Barbosi, langa Galati. Infiintarea unui centru comercial in aceasta zona poate justifica existenta banilor ca mijloc de circulatie si de plata. Dealul si satul Cetatuia isi revendica numele de la un vechi castru roman, asezat pe un podis de 1,5 ha, unde s-au gasit urmele mentionate anterior. Insasi pozitia locului dovedeste ca aici, pe un platou, la cota 350m, ar fi fost o asezare militara.
Localnicii satelor Nadisa, Bosoteni si Nasoiesti stiu ca in acest loc a fost o cetate veche, asezata pe un podis, apartinand Manastirii Bogdana, aflata deasupra Dealului Cetatuia. De asemenea, pe locul unde se afla comuna astazi, au existat de-a lungul vremii mai multe sate, unele dintre acestea disparand, ca de exemplu Sperlestii, Procestii, Neghisestii, Petrilestii si Berestii. Denumirea satelor de astazi este Beresti-Stramba, Bosoteni, Stroiesti-Romanesti, Enachesti, Nadisa, Turlui si Iazu.
In satul Cetatuia, la inceput s-au stabilit oameni din localitatea Sperlesti, de pe valea Turluiului, refugiati aici in timpul luptelor din 1600, dintre Mihai Voda Viteazul si Ieremia Movila, de la Iazu (Iascea) la care s-au adaugat 40 de familii de tigani saraci, fara pamant, veniti din imprejurimi. Ei se intretineau din munca prestata pe pamanturile razesilor, satul fiind unul razasesc.
Numele satului Cetatuia este atestat intr-un document din 1781, in care se spune ca pe langa bourii pusi pe trunchiul copacilor s-a pus o piatra care trimite spre Cetatuia, iar in apropiere de aceasta cetate, inspre sud, in padurea de deasupra Bosotenilor, se gaseau doua movile mari, despre care localnicii spun ca exisa din vremurile vechi.
Prin imprejurimi se gasesc numeroase movile asemanatoare, dintre care cea mai inalta si insemnata este cea din comuna Prajesti, apoi cea din locul numit Dumbrava, in partea vestica a orasului Bacau, intre Enachesti si Coman si, in sfarsit, cea din Iliesti, comuna Ardeoani, unde se gasesc resturi de sageti vechi. Se crede ca aceste movile exista din epoca invaziilor barbare si adapostesc mortii din timpul marilor batalii. Altii cred ca aici au fost inhumati cei decedati in luptele care s-ar fi dat intre neamuri.
Exista alte opinii conform carora aceste movile ar fi fost construite ca puncte strategice sau straji. O parte dintre istorici nu agreeaza aceasta opinie, deoarece movilele acestea, de exemplu cea din Iliesti, sunt inconjurate, la distante relative mici, de dealuri naturale, care puteau fi intrebuintate, ca puncte strategice cu mai mult folos decat movilele construite de mana omului.
O alta ipoteza care urmareste originea ungurilor din Moldova ar fi ca ciangaii reprezinta urmasii cumanilor, astfel ca movilele din apropierea orasului Bacau, inspre apus, sunt vechi altare, unde cumanii aduceau jertfa zeilor si ca acele movile sunt numite ale Cumanilor.
Pe de alta parte, dovezile istorice sustin ca partea de sud-vest a judetului Bacau a fost de multe ori campul luptelor dintre principii Moldovei si cei ai Ardealului. Drumul vechi ce ducea din Oituz in interiorul Moldovei, trecea prin Onesti, pe Valea Tazlaului Mare, pana la Sanduleni, iar de acolo prin valea Turluiului spre Bacau, valea Bistritei, sau pe valea Tazlaului Mare, spre nord, pana la Piatra-Neamt. In anul 1467, se da in aceasta parte a judetului Bacau o lupta intre Matei Corvin si Stefan cel Mare.
Asezari vechi se regasesc in regiunea deluroasa si impadurita unde se adaposteau oamenii locurilor din vechime pentru a rezista navalitorilor barbari care traversau teritoriul tarii la acea vreme. Slavii, cunoscut ca popor navalitor, pentru ca aveau aceleasi ocupatii si credinta, au fost acceptati de catre oamenii locului, ceea ce a determinat ca elementul slav sa fie absorbit local. Dovada a acestui lucru sunt denumirile satelor, formelor de relief, dealuri, rauri, precum Bistrita, Sohodolu, Ciudomir, Solont, Luizi-Calugara.
Denumirile ca Dealul lui Coman, Silistea Comanului sunt denumiri care au ramas de la vechiul stapanitor al acestor locuri, numit Coman. Urmasii stapanitorilor de pamanaturi din vechime au fost razesii care, cu mari greutati, au strabatut multe secole pana in zilele noastre si si-au pastrat, macar in parte, bunurile pe care le-au avut de la stramosii lor, ori primite ca recompensa de la regele Ferdinand pentru faptele de vitejie savarsite pe campul de lupta.
Economia locala
Pe plan national, agricultura reprezinta una dintre cele mai importante ramuri ale economiei romanesti. La nivelul judetului Bacau, agricultura constituie implicit o directie importanta de dezvoltare favorizata de conditiile geografice locale. Agricultura este principala ramura a economiei comunei Strugari, judetul Bacau, aceasta aducand comunitatii cea mai mare parte a veniturilor din localitate. Agricultura constituie in comuna Strugari o ramura de baza a economiei atat datorita reliefului si calitatii solului cat si datorita conditiilor climatice favorabile ce determina un profil agricol diversificat.
Principalele ocupatii ale locuitorilor legate de agricultura sunt favorizate in principal de asezarea teritoriului in zona de deal (dealurile Culmii Pietricica) si de faptul ca mare parte din suprafata agricola totala o constituie terenul arabil. Asadar, conditiile geografice si climaterice favorabile zonei au determinat locuitorii sa practice o serie de activitati de cultivare a plantelor (in special porumb, cartof, legume) si cresterea animalelor (ovine, bovine, pasari).
Pe de alta parte, exploatatiile, fie ele vegetale, fie animale, sunt mici, proprietarii de terenuri agricole fiind de multe ori lucratori in cadrul propriilor ferme. Agricultura este caracterizata in general de existenta cu precadere a fermelor de subzistenta, care produc pentru autoconsum, comercializand doar productia in exces. In plus, fermele de subzistenta au acces limitat la alte surse de venit astfel ca bunastarea unei parti importante a populatiei rurale depinde in mare parte de nivelul de profitabilitate al acestor ferme.
Mai mult decat atat, productivitatea terenurilor este dependenta si de factori precum regimul precipitatiilor, distributia efectiva a terenurilor, tratamentul aplicat culturilor, necesarul de lucru. Dintre acestea, cel mai important este factorul regimul precipitatiilor, in anii ploiosi, productiile fiind bogate, iar in anii secetosi mai reduse. Astfel, se poate spune ca productia agricola este oscilanta, valorile fiind in stransa legatura cu factorul climatic.
Redam in continuare repartizarea suprafetei fondului funciar, dupa modul de folosinta, facand urmatoarele observatii: – Terenurile arabile, fanetele, pasunile, viile si pepinierele viticole, livezile si pepinierele pomicole au fost raportate la suprafata agricola totala. – Total fond funciar reprezinta insumarea dintre suprafata agricola totala, paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, constructii, drumuri si cai ferate, ape si balti si alte suprafete.
